In the heart of Italy – Vatican I

A doua zi de explorare a Romei a început destul de devreme, cu alarma de șapte dimineața, pe care nu am fost niciodată mai fericită să o aud. După o pregătire-fulger în fața oglinzii, am pornit la pas pe străzile pavate cu piatră cubică, deja foarte cunoscute care ne făceau traseul către stația de metrou (cunoscute de mine, pentru că prietena mea aeriană nu le memorase după cele șase drumuri).

Am trecut de micul aprozar de la colțul primei străzi, am admirat bătrânul Fiat 500 roșu, parcat la colțul celei de-a doua străzi și în final am traversat intersecția unde eram pe cale să murim de mai multe ori (traficul în Roma mi s-a părut foarte haotic).

c4d62635-919c-4c3d-96ac-226f635f2798

Ne-am urcat în cel mai aglomerat metrou din lume (vă plângeți de Unirii? Amatori…) cu ideea de a coborî la stația Ottaviano, ceea ce am și reușit să facem, fără să îmi fie strivită cutia toracică, așa cum aveam impresia.

Probabil cea mai bună decizie din toată vacanța a fost să luăm bilete Skip The Line pentru Colosseum și Vatican, așa că am mers către punctul de întâlnire, peste drum de intrarea grandioasă a Muzeelor Vaticanului. Drumul până acolo era presărat de cireși înfloriți, așezați într-o armonie perfectă cu clădirile, piatra cubică și mașinile parcate la linie.

fe24d687-566f-4fa5-aa5e-fffe23f45461

Vaticanul este o cetate, care ascunde nu doar opere de artă și importante părți ale istoriei lumii, dar și multe secrete, păstrate în siguranță între zidurile sale, care sunt primul lucru pe care îl observi înainte de toate.

Am așteptat mai puțin de zece minute pentru a se forma grupul și a intra în muzeu, unde ne-au fost înmânate permisele de trecere și am fost libere să cutreierăm clădirea imensă care adăpostește Muzeele Vaticanului.

71cd7caf-3754-4b66-bebb-8f719983a950

Curtea interioară a Muzeelor Vaticanului, cu opera Sfera con Sfera în centru, artă modernă realizată de Arnaldo Pomodoro

Pinacoteca

Probabil cea mai frumoasă galerie de artă pe care am văzut-o, impresionantă nu doar prin designul celor 18 camere imense, dar și a operelor aparținând celor mai importanți artiști italieni, printre care Perugino, Leonardo da Vinci, Lorenzo Bernini și Raphael, care m-a impresionat cel mai tare.

Am admirat cu atâta atenție operele lui Raphael încât, cu fiecare cameră parcursă, am învățaț să îi recunosc stilul și picturile, fără a mă uita pe panourile informative.

Majoritatea lucrărilor ce pot fi admirate astăzi, au fost confiscate de către Napoleon în 1797 și duse la Paris, urmând să se întoarcă abia în 1815, după Congresul de la Vienna. Galeria cuprinde picturi începând în Evul Mediu, până la începutul anilor 1800, fiind așezate în ordine cronologică.

De departe cea mai frumoasă lucrare de aici este chiar ultima operă a lui Raphael, Schimbarea la Față.

97e08e99-9b70-46a4-bad0-b592b0a228c5

Un alt tablou care mi-a rămas întipărit în minte este o opera a lui Michelangelo care a rămas neterminată, ceea ce nu a fost o tragedie, pentru că astfel puteai observa modul lui de lucru.

Cum ultima opera din Pinacotecă a fost Michelangelo, ne-am îndreptat către faimoasă Capelă Sixtină, pictată în întregime de el. Drumul până la ea a fost destul de lung, dar plăcut, traversând Muzeul Etrusc, Egiptean, Apartamentul Borgia, și Camerele lui Raphael.

Capela Sixtină

O ușă mică, sculptată în lemn, conduce către capelă. Mă așteptam la o intrare imensă, pe măsura frumuseții și importanței locului, pentru că ușa aia mica nu te pregătește sufletește pentru ceea ce urmează să vezi.

Cei 21 de metri până la tavan sunt umpluți de ochi sclipitori, guri căscate și onomatopee de apreciere.

Faima de care se bucură capela, pe lângă geniul artistului italian transpus în această operă, se datorează în mare parte faptului că Michelangelo a lucrat singur la capodoperă, ea fiind opera unui singur om, în comparație cu majoritatea lucrărilor de la acea vreme, care erau schițate de artiști și finisate de ajutoarele acestora.

f3a9adc3-77d0-46a5-9c95-389af8c7d2be

Pictura lui Michelangelo cuprinde în întregime scene din istoria religioasă, începând cu Facerea Lumii, Moise și nașterea lui Iisus.

Ideea construirii capelei, dar și decorării ei cu picturi întruchipând scene biblice a aparținut Papei Sixtus al IV-lea, de aici venind și numele monumentului.

Ideea era nu doar ca picturile să fie admirate, alături de munca artiștilor, dar acestea erau menite și să îi învețe pe oameni istoria religioasă, atât de importantă la Vatican.

După turul la muzee, am plecat să admirăm alte opere de artă, la care ne-a stat gândul toată ziua…

Pizzarium este un restaurant micuț, peste drum de zidurile Vaticanului, deschis de Gabriele Bonci, al cărui vis a fost din totdeauna să facă pizza. Și Dumnezeleu, omul ăsta face pizza! Cea mai bună din toată Roma, conform clienților mulțumiți de pe TripAdvisor, iar eu pot să subscriu.

Sortimentele și topping-urile sunt peste 20 la număr, concepute încât să satisfacă toate gusturile, chiar și cele mai ciudate. Noi am luat meatballs, ruccola, prosciutto crudo și toate minunățiile de brânzeturi italiene. Pe lângă ingredientele de deasupra, aluatul este ceva rar întâlnit.

a80380b1-2323-4b99-a28f-844a62617471

Nu se compară cu nicio pizza pe care ai mâncat-o vreodată, iar dacă tot suntem la capitolul noutăți, am încercat și suppli (o mingiuță acoperită cu pesmet și prăjită, având înăuntru orez, sos de roșii și mozzarella, sau alte ingrediente suplimentare).

d68863d1-4981-47e2-acd2-3fddd9815a97

După ce ne-am asigurat că ne va fi greu să ne mai mișcăm sau să respirăm, am ocolit cetatea pe străduțe încărcate de portocali care completau peisajul prin contrastul de verde crud și portocaliu, printre vile scumpe, construite în stil vechi.

Am ajuns în faimoasă Piață San Pietro, unde nu știai încotro să îți îndrepți privirea: fântânile lui Bernini, Bazilica sau coada care ocupa întreaga piață și aproximativ 3 ore din timpul tău?

Norocul nostru a fost că am fost abordate de un ghid care vindea bilete Skip The Line, pentru 15 euro, cu toate că intrarea este gratuită – dacă ești dispus să aștepți. Fără să stăm pe gânduri am luat biletele și în mai puțin de 10 minute am intrat.

Bazilica Sfântul Petru

Bazilica Sfântul Petru este cea mai mare biserică din lume, situată în cetatea Vaticanului. Ceea ce putem admira astăzi este biserica reconstruită între 1503 și 1626, urmând în principal planurile lui Donato Bramante și Michelangelo Buonarroti.

Interiorul este un spațiu imens și magnific, bogat decorat cu elemente din baroc, statui din marmură și travertin, dar și monumente funebre. De departe cea mai deosebită piesă din interiorul bazicilicii este celebra sculptură Pieta, întruchipându-l pe Isus în brațele Mariei – realizată de Michelangelo în tinerețe.

8c9eac83-a41f-4826-a596-ffe5ad5e4e22

Treceam printre mormintele papilor și nu puteam să nu mă gândesc câte secrete au luat acei oameni cu ei acolo – scandaluri, mârșăvii, minuni sau fapte pe care nu au vrut să le împărtășească cu lumea.

To be continued…

– Cum se simte frica de înălțime la 130 de metri –

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s